Inregistreaza-te

Conectare

Parola pierduta

Ti-ai uitat parola? Introdu adresa de email asociata contului si vei primi instructiuni pentru recuperarea parolei.

Adauga intrebare

Ne pare rau dar nu ai permisiunea sa adaugi intrebari.
Trebuie sa te conectezi pentru a adauga o intrebare.

Conectare

Inregistreaza-te

Pentru a avea acces in toate sectiunile site-ului este nevoie sa ai cont.

Roundup ECOMpedia: SEO – 5 raspunsuri de la 3 experti (IV)

Saptamana aceasta incheiem seria de interviuri marca ECOMpedia despre notiuni legate de SEO. Seria Roundup ECOMpedia (cate 5 raspunsuri de la 3 experti autohtoni in domeniu, intr-o masa rotunda virtuala) ii include pe:

Pentru a descoperi ce alte raspunsuri au dat expertii in cadrul seriei Roundup ECOMpedia, intrati aici.

1. Abuzul de cuvinte-cheie in optimizarea on-page ajuta website-ul meu sa ajunga pe o pozitie mai inalta?
Cosmin Daraban:
Cred ca simpla formulare „abuz” spune totul. Nu, nu te va ajuta sa urci pe o pozitie mai inalta, dimpotriva. Keyword stuffing sau abuzul de cuvinte cheie este o tactica SEO black hat, care iti poate aduce cel putin o penalizare si o grimasa de dezgust din partea utilizatorului (in cazul in care mai citeste textul respectiv). In schimb, foloseste cuvintele-cheie in functie de context, expresii-cheie long tail, sinonime si cuvinte din acelasi camp semantic. In metas introdu cuvantul-cheie, la fel, in context, si, in loc sa il repeti, foloseste un call-to-action pentru utilizatori.

Olivian Breda: Depinde carei variante de Google te adresezi. Daca te adresezi unui Google de prin 2001, raspunsul e „Da, cu siguranta!”. Cu trecerea anilor, insa, motoarele de cautare au tot evoluat, iar in prezent, raspunsul, la modul general e „Nu, nu te ajuta”. E indicat sa iti faci o lista nu de cuvinte-cheie, ci de topicuri relevante pentru business-ul tau si sa optimizezi o pagina per topic. Termenul „abuz” e foarte vag si e o linie fina in a optimiza o pagina, apoi un site si a le supra-optimiza si a face abuz. Tine de bunul-simt sa nu exagerezi cu repetitia. In principiu, nu ti se intampla nimic rau daca faci abuz, dar pentru Google nu vei avea mari beneficii, iar vizitatorilor nu le va placea sa citeasca un text. Exemplu de pagina care face abuz de termeni, nu e penalizata, si pentru ca, aparent, repetitia functioneaza, modelul e preluat si de alte site-uri: https://www.google.ro/search?q=%22rezultate+bac%22 (vedeti majoritatea paginilor, mai putin cele oficiale).
Unde poti pune cuvinte-cheie? In meta titlul paginii, in titlul paginii (pot fi diferite), in tag-uri de tipul h1, h2 sau h3 din pagina, in URL-ul paginii, in numele imaginilor ce insotesc textul si in atributul ALT, in linkurile catre pagina, in textul in sine al paginii.

Horia Neagu: Abuzul de cuvinte-cheie ajuta un site cam la fel de mult cat contribuie spargerea unei banci la o viata linistita, libera si lipsita de stres. Repetarea exagerata a unor cuvinte-cheie in content-ul unei pagini (keyword stuffing) este considerata o tactica „murdara”, descurajata de Google. Referitor la prevenire, cel mai bun sfat pe care il pot da este: colaborati cu un copywriter cu exprienta in redactarea de texte pentru SEO! Astfel va asigurati ca veti construi content unic, de calitate, care sa multumeasca atat utilizatorii, cat si motoarele de cautare. Poate uneori ni se pare ca oricine poate scrie texte pentru web. Este o impresie falsa.
Nu exista o formula magica, nu exista ceea ce multi numesc „densitate de cuvinte-cheie”, acesta fiind un mit de care atat Google, cat si majoritatea consultantilor SEO s-au dezis. Putem aplica un procent aproximativ textului (un soi de „rule of thumb”), prin care sa ne asiguram ca nu depasim limita bunului-simt; cu toate acestea, personal consider ca un asemenea metric (keyword density) este complet inutil si distrage atentia de la singura tactica reala: redactarea de content de calitate. Nu pot insista suficient pe acest sfat: colaborati cu un SEO copywriter!
Acestea fiind spuse, uneori se observa imbunatatiri de ranking pe termen scurt in urma folosirii keyword stuffing. De obicei, efectele nu sunt de durata si pot atrage penalizari. In plus, depinde foarte mult si de context. Cu alte cuvinte, exista nise unde astfel de tactici sunt folosite de catre mai toate site-urile active, inclusiv de catre cele mari. In astfel de situatii, s-a observant ca algoritmul Google poate fi aplicat selectiv. Dar aceste situatii reprezinta mai degraba exceptia de la regula.
Pe scurt, keyword stuffing este o tactica riscanta, ce poate atrage penalizari. Daca business-ul nu este unul care opereaza din start intr-o zona gri (cum ar fi cei 3 P: pills, porn, poker), este mai indicat sa se concentreze pe content unic si de calitate.

2. Ce sunt tag-urile de tip meta si cum ajuta ele la indexarea website-ului nostru?
Cosmin Daraban:
Pe intelesul tuturor, meta tags spun robotilor ce include un site si cum sa afiseze informatia inclusa in tag – de aceea te ajuta la indexare. De exemplu <title>blog eCommerce – platforma Gomag</title> transmite ca acesta e meta titlul paginii deci va fi preluat in rezultatul afisat la cautare, in loc de o alta bucata din pagina aleasa aleatoriu.  Meta tag-urile nu vor aparea direct in pagina in care sunt implementate, ci vor fi vizibile doar in cod. Exista multiple tipuri de meta tags insa cele mai cunoscute si mai des utilizate sunt meta titlul, meta descrierea si meta robots (indica robotilor daca sa indexeze/nu pagina ori sa urmareasca/nu un link din pagina).
In schimb, microdatele sunt tag-uri HTML aditionale ce transmit mai multe informatii robotilor, astfel incat ei sa inteleaga mai bine continutul si sa il afiseze acolo unde este mai relevant. E un fel de mesaj de genul „Hei, robotule, informatia aceasta descrie acest film anume, aceasta persoana anume, acest loc anume, acest video etc.” – si asta e clar un avantaj. Un alt avantaj al microdatelor este ca duc la afisarea unor informatii suplimentare inclusiv utilizatorilor: acele rich snippets (imagini, recenzii etc.), care iti diferentiaza site-ul in SERPS.

Olivian Breda: O prima interpretare a intrebarii ar putea fi ca va referiti la „meta tag-uri”, meta description, meta keywords, chiar si meta title (desi title nu e un meta). Nu consider ca acesta este sensul intrebarii. Mult mai logica mi se pare atribuirea sensului de „Ce este cu tag-urile din WordPress sau alte sisteme de tip CMS (Content Management System, partea din spate, de administrare a site-urilor)?”. Ei bine, tag-urile din WordPress sunt o mica gafa a sistemului. In varianta lor originala, tag-urile permit ca un articol despre constructii, betoniere, asfalt, sa fie tag-uit cu acele elemente.
O prima problema apare cum scrii acele tag-uri in mod consistent? Daca azi scriu un articol despre constructii si betoniere, cum voi tine minte peste, sa zicem 6 luni, cand voi scrie un articol similar, sa folosesc aceleasi tag-uri? Mai important, cum va tine minte o persoana care, eventual, ma va inlocui? Raspunsul e ca de multe ori tag-urile din WordPress si alte CMS-uri nu sunt folosite consistent, oamenii fac greseli de tip plural/singular, uitarea unor tag-uri, adaugarea altora noi, abuzul de tag-uri sau lipsa lor, tag-uirea nepotrivita.
O a doua problema e tendinta de a spama. Oamenii au tendinta sa foloseasca toate formele unui cuvant, singular, plural, articulat hotarat, nearticulat. Apoi, exista tendinta de a adauga artificial cat mai multe tag-uri. In fine, daca paginile cu tag-uri nu au „noindex” pe ele, exista un mare risc de continut duplicat sau de valoare scazuta in index-ul Google. Recomandarea mea aproape constanta este sa se foloseasca categorii (cateva, putine si bune), nu tag-uri; pentru site-urile intr-adevar foarte complexe, sa se foloseasca de la bun inceput un manual de tag-uri si sa exista o structurare foarte buna a activitatii de tag-uire. Altfel, vad deseori interpretari pozitive ale tag-urilor, asa cum e si in intrebarea: „Cum ajuta la indexare?”. Nu ajuta, ci fac rau, in majoritatea cazurilor. Dar perceptia, e intr-adevar, una pozitiva, din pacate.

Horia Neagu: Tag-urile HTML meta sunt snippet-uri de text ce descriu continutul unei pagini. Se insereaza in codul HTML al paginii si sunt vizibile motoarelor de cautare. Exista multe astfel de elemente, insa doar cateva meta tags prezinta interes pentru SEO. Principalele tag-uri ce merita aduse in discutie sunt meta title, meta description, meta keywords si meta robots.
Meta title precizeaza titlul unei pagini web. Acestea sunt vizibile utilizatorului in doua locuri: pe bara de titlu din browser, respectiv in titlul rezultatelor de cautare din Google. Ele mai pot aparea si in snippet-ul folosit de catre retelele sociale pentru sharing. In cod apar cu tag-ul <title>. Este recomandat sa fie unice pentru fiecare pagina in parte. Este recomandat sa contina intre 50 si 60 de caractere. Formatul optim este: Keyword principal – keyword secundar|Nume brand. Un exemplu: „Fratii Karamazov, Dostoievski – romane|BibliotecaOnline”.
Meta description ofera un sumar al unei pagini web. De obicei, sunt formate dintr-o fraza sau un paragra foarte scurt. Meta description apar in descrierea de sub titlu din rezultatele de cautare din Google. In cod apar cu tag-ul <meta name=”description”>. Este recomandat sa fie unice pentru fiecare pagina in parte. Este recomandat sa contina intre 50 si 300 de caractere. Nu contribuie direct la ranking, dar ajuta la descrierea si promovarea content-ului unei pagini, atrag atentia si atrag click-uri in listarea de rezultate Google. Formatul optim: Ar trebui sa contina keywords targetate, dar sa fie scrisa intr-un mod „natural”, descriptiv, sa serveasca drept marketing copy. Un exemplu: „Romanul «Fratii Karamazov» al lui Feodor Dostoievski reprezinta un triumf al literaturii filosofice din Rusia secolului XIX. Biblioteca Online te ajuta iti ofera cele mai renumite opera ale literaturii rusesti, la tine acasa.”
Meta keywords era odinioara folosit de catre Google pentru ranking, insa motorul de cautare s-a dezis de acest tag din 2009. Eu recomand unui singur tip de site sa foloseasca acest tag si anume competitorilor clientilor mei, pentru a ne usura munca de keyword research.
Directiva meta robots ofera instructiuni pentru crawler-ele Google privind indexarea si crawlarea content-ului (functionand similar cu fisierul robots.txt). Directivele pot folosi parametri precum index, noindex, follow nofollow, noimageindex, noarchive, nosnippet, noodp etc. Mai exista si x-robots-tag, care permite blocarea crawlerelor de la anumite elemente ai unei pagini web, prin header response. Acestea ar fi cele mai importante tag-uri meta folosite in activitatea de SEO.
De cand Google a inceput sa aplice tot mai profund principii semantice algoritmului, microdata (sau structured data) au devenit tot mai importante. Pe scurt, microdata sunt snippet-uri speciale HTML, care ajuta motorul de cautare sa „inteleaga” mai bine continutul unui site. Exista tag-uri speciale pentru diverse tipuri de content (pot fi tag-uite articole, retete culinare, produse de magazine online, review-uri si rating-uri, clipuri video, fisiere audio etc).
Unele dintre aceste sintaxe se regasesc in paginile de rezultate Google sub forma de „search results enhancement”, augmentari aduse rezultatelor standard. Astfel, pentru anumite produse apar rating‑urile (iconitele tip steluta), pretul sau chiar promotia/reducerea de pret din acel moment si alte elemente vizuale. O variatiune a acestor rezultate imbunatatite o reprezinta rich cards, rezultate speciale pentru display-urile mobile, care ocupa mai mult loc in ecran decat rezultatele conventionale si afiseaza in plus imagini din pagina. In plus, Google poate oferi breadcrumbs direct in listarea de rezultate, informatii din site aparute in Knowledge Graph sau chiar formate speciale de afisaj. Multe dintre aceste imbunatatiri nu au fost inca observate in Romania, dar probabil ne putem astepta ca ele sa apara in viitorul apropiat.
Google continua sa puna foarte mult accent pe rich snippets si microdata, web-ul semantic fiind o realitate tot mai prezenta. Obiectivul Google este sa devina un „answer engine”. De altfel, la inceputul lui martie 2018, Google a testat, la nivel mondial, „zero-results SERPs”, inlaturand rezultatele organice pentru anumite cautari, inlocuindu-le cu raspunsuri din Knowledge Graph. Astfel, pentru cautarea „unde s-a nascut Stephen Hawking”, spre exemplu, un utilizator ar fi primit raspunsul „Oxford, United Kingdom”, alaturi de o harta si cateva sugestii de cautare… si atat. Fara rezultate orgnice. Testul s-a incheiat, pagina de rezultate a revenit la normal, insa aceasta miscare demonstreaza clar obiectivele Google. In acest context, microdata nu sunt doar o oportunitate de a obtine mai mult real estate in paginile de rezultat, ci reprezinta o investitie pentru viitor.

3. Ce este continutul duplicat si de ce trebuie sa ne ferim de el?
Cosmin Daraban:
Continutul repetat mai mult decat odata, fie in acelasi site, fie intr-un site diferit. Prin definitie, continutul duplicat nu aduce nicio valoare utilizatorului, asadar experienta lui are de suferit. Indiferent ca stii de continutul duplicat pe care il ai sau nu stii (deoarece ai fost copiat fara voia ta), pot aparea o serie de probleme. Nu vei fi penalizat de Google, insa pagina ta nu va fi afisata – si asta cred ca e o pedeapsa suficient de dureroasa. Alte probleme pot fi afisarea gresita in Google a unei pagini mai putin importante (dintre atatea pagini la fel, robotii vor alege ce cred ei ca e mai OK), indexarea intarziata a paginilor importante sau poti pierde valoarea link-urilor trimise spre paginile cu continut duplicat. In cazul in care nu stii daca ai continut duplicat, Google Search Console e primul loc in care sa mergi. Solutia e sa folosesti rel=canonical (indicat in special magazinelor online care au probleme din cauza filtrelor si a rezultatelor la cautare), redirect 301 sau sa blochezi pagina de la indexare cu tag noindex.

Olivian Breda: Se da un site. Acel site are meniuri, bara laterala, bannere, zona de footer cu widget-uri. Si are si o sectiune continut principal, un fel de articol, cu text si poza. Continutul duplicat nu se refera la primele elemente listate in acest paragraf (meniuri, footer, widget-uri), ci doar la articole in sine. „Corpul” sau „substanta” unei pagini pot fi sau nu duplicat, dar nu si bara laterala, header-ul sau footer-ul. Apoi, continutul duplicat poate fi pe acelasi site (un articol apare de mai multe ori) sau pe site-uri diferite (ai un site si cineva iti copiaza stirile/ai un site si pui unele produse din site si pe alte site-uri, cu copy & paste).
Am intalnit frecvent ingrijorari ca continutul duplicat se refera la cate un articol sau doua care apare ca duplicat pe un site. Nu e cazul. Continutul duplicat ar trebui sa te ingrijoreze in urmatoarele 4 mari situatii:

  • daca ai un blog/un site de stiri/un site de articole si resurse si continutul il postezi tu insuti pe un alt site sau multe alte site-uri iti copiaza site-ul si apar inaintea ta in cautari; daca apari tu primul in cautari, nu ai motive sa te ingrijorezi
  • daca ai un magazin online si produsele tale sunt preluate automat de alte site-uri, ele aparand in cautari si tu nu; daca apari tu primul in cautari, nu ai motive sa te ingrijorezi
  • daca ai un site, ai niste pagini foarte importante pentru tine si ai continut similar cu alte pagini pe unele din ele, iar in cautari apar paginile mai putin importante pentru tine, dar care targeteaza acelasi continut; daca ai pe site continut duplicat si, cu toate astea, motoarele de cautare identifica corect paginile relevante pentru tine, poti ignora
  • daca ai un blog pe WordPress si paginile de tag-uri si categorii genereaza mult continut duplicat, iar site-ul nu e indexat; daca toate articolele tale importante sunt indexate, poti ignora

Am precizat de fiecare data in ce situatie poti ignora, pentru ca de multe ori motoarele de cautare se pricep suficient de bine sa identifice ce continut sa afiseze si ce nu. Cum rezolvi problemele?

  • daca tu insuti creezi continut duplicat, prin copierea articolelor pe alte site-uri/prin feed-uri de produse plasate pe alte site-uri/prin tag-uri de articole in interes de semi-spam, este suficient sa te opresti sa faci asta
  • daca altii iti copiaza produsele sau articolele, poti lua legatura cu acele site-uri si cauta solutii legale de a impiedica copierea; poti sa te adresezi si hosting-ului sau poti incerca sa dai site-ul in judecata

Horia Neagu: Content-ul duplicat este continut care apare in mai multe URL-uri pe internet. Desi auzim deseori ca putem suferi penalizari din pricina content-ului duplicat, nu exista o astfel de masura punitiva impusa de Google. Cu toate acestea, duplicate content poate impacta ranking-urile unui site. De multe ori, atunci cand Google identifica doua URL-uri cu content „apreciabil similar” (terminologia Google), motorul de cautare poate decide sa „filtreze” unul dintre URL-uri, afisandu‑l doar pe celalalt. Duplicate content poate aparea din mai multe motive:

  • un site copiaza continutul altui site (scraping); de exemplu, un distribuitor foloseste descrierile de produs si imaginile furnizorului
  • parametri de URL
  • pagini dublate prin folosirea de variante HTTP si HTTPS simultan
  • paginarea unor resurse secundare (precum comentarii – problema in special in WordPress)

Solutia fundamentala pentru duplicate content o reprezinta specificarea paginii „corecte” in situatii de duplicare. Cu alte cuvinte, trebuie specificata pagina „canonica”. Se poate folosi redirectarea prin 301, atributul rel=”canonical” sau tool-ul de parametrizare din Google Search Console.

4. Care sunt principalele sfaturi referitoare la constructia ideala din punct de vedere SEO a URL-urilor de pe website-ul nostru?
Cosmin Daraban:
Regulile sunt simple:

  • creeaza URL-uri cat mai scurte – URL-urile lungi nu sunt o problema pentru motoarele de cautare ci pentru experienta utilizatorilor
  • introdu cuvantul cheie principal pe care vrei sa rankezi cu pagina respectiva si ai grija ca URL-ul sa fie descriptiv pentru continutul din pagina (gandeste-te cate link-uri copiezi in postari pe Facebook sau chiar si intr-un mail – vrei ca oamenii sa inteleaga despre ce e vorba in el)
  • e indicat ca URL-ul sa inceapa din root pe exemplul domeniu.ro/produs
  • nu face keyword stuffing in URL-uri, va fi un semnal clar de spam

Olivian Breda: Imi place foarte mult cum isi construieste URL-urile din site Derek Sivers, pe sivers.org. URL-uri extrem de scurte, care te indeamna parca fie sa le partajezi, fie sa le retii, pentru a reveni la articolele respective. Pentru constructia URL-urilor, sunt doua mari legi:

Din pacate, ambele legi nu au trecut testul timpului. Google se descurca in prezent foarte bine si cu site-uri care folosesc parametri, dar si cu site-uri care nu folosesc ca ierarhie modelul parinte/fiu. Eu as zice ca sunt doar doua mari criterii pentru URL-uri:

  • sa fie cat mai scurte posibil; fara www (daca audienta e foarte slab avansata tehnologic e insa posibil sa nu ii fie clar de ce site-ul nu are www.), fara impartire/categorie/subcategorie, cu cat mai putine elemente prezente in URL; puteti elimina stopwords, acele cuvinte cheie foarte scurte, „si”, „sau”, „cel”, dar daca ajuta in intelegerea URL-ului, vezi punctul de mai jos, le puteti pastra
  • sa nu fie criptice, cum sunt URL-urile Amazon sau YouTube; sa fie, in schimb, clare (https://site.ro/acesta-e-un-URL-clar, https://www.amazon.com/Amazon-Kindle-eReader-6-Inch-Touchscreen/dp/B00ZV9PXP2, https://www.youtube.com/watch?v=AI8_bM1VMv4)

Desigur, ar fi de preferat ca URL-urile sa fie scrise cu litere mici, dar nu e obligatoriu, asa ca nu il pun ca criteriu.

Horia Neagu: Desi se pare ca URL-urile nu impacteaza major ranking-urile, ele sunt totusi importante pentru SEO, deoarece ajuta utilizatorii si motoarele de cautare sa inteleaga mai bine resursa pe care se afla si pot servi drept „anchor text” in link-urile share-uite. Dincolo de faptul ca trebuie sa fie cuminti si sa asculte de parinti, URL-urile ar trebui sa respecte urmatoarele indicatii:

  • sa fie cat mai scurte, simple si relevante pentru resursa pe care o descriu
  • cuvintele sa fie separate prin cratima
  • preferabil sa nu contina litere uppercase (majuscule)
  • pe cat posibil, este indicate excluderea de parametri dinamici
  • ca o regula generala, cu cat este mai usor de citit de catre un om, cu atat mai bine
  • pe cat posibil, este bine sa se foloseasca in URL keywords, fara a abuza si fara a pierde din vedere relevanta pentru resursa descrisa
  • daca este cu putinta, este indicata eliminarea prepozitiilor si a conjunctiilor (pentru a scurta URL-ul)
  • in general, cu cat structura de foldere este mai plata, cu atat mai bine. Acest criteriu nu impacteaza performanta SEO, insa complexitatea poate genera impresia de complexitate excesiva (pentru utilizator si bot Google) si poate ingreuna editarea / rescrierea string-ului pentru anumite CMS-uri

5. Ce este Google Search Console si de ce trebuie sa ne folosim de acest instrument?
Cosmin Daraban:
Google Search Console e instrumentul de baza al oricarui om de SEO/proprietar de afacere online. Practic, e panoul tau de control de unde vezi si monitorizezi ce face Google cu site-ul tau. De asemenea, ii poti da indicatii legate de site astfel incat sa grabesti indexarea sau sa rezolvi problemele imediat ce apar. De aici poti vizualiza istoricul site-ului tau (care de curand include 16 luni de date), poti seta fisierele robots.txt, poti adauga harta site-ului, poti vedea erorile din site (de exemplu poate ai sters o pagina, ai uitat sa faci redirect si acum ai 404), poti sa ceri reindexarea continutului actualizat, poti vedea cuvintele cheie folosite de utilizatori pentru a te gasi si multe, multe altele. Iar daca iti conectezi contul Search Console cu Google Analytics (lucru pe care ti-l recomand) si corelezi datele din cele doua conturi, afli informatii extrem de valoroase ce te vor ajuta sa ai o viziune mai corecta a business-ului tau.

Olivian Breda: Google Search Console este o cale importanta prin care Google intra in legatura cu detinatorii unui site. Cateva ponturi:

  • adauga macar un sitemap.xml, te ajuta la indexare, daca ai un site de cel putin 30 de pagini; verifica ca majoritatea paginilor sa fie indexate
  • daca ai avut campanii de adaugare de linkuri in directoare web, fa o lista cu cele mai slabe calitativ directoare web in care e prezent site-ul tau, si adauga-le in disavow tool, pentru a le elimina din index
  • verifica recomandarile Google pentru descrieri si titluri
  • daca folosesti date structurate, verifica corectitudinea implementarii lor
  • descarca lista de site-uri care iti dau link si uita-te peste ea, si afla mai multe despre site- urile care au dat link catre tine. Le poti multumi webmaster-ilor
  • leaga (link) Google Search Console de Google Analytics
  • salveaza periodic (o data pe an, macar) datele relevante din Google Search Console, te vor ajuta peste ani si ani

Horia Neagu: Google Search Console (fostul Google Webmaster Tools) este o platforma destinata webmaster‑ilor (si consultantilor SEO), ce ofera informatii privind „sanatatea” SEO a site-ului, din punct de vedere al vizibilitatii in motorul de cautare. Printre cele mai importante functionalitati, se numara:

  • verificarea de sitemaps
  • studierea ratei de crawling
  • descoperirea erorilor de crawling
  • informatii privind cuvintele de cautare generatoare de trafic organic
  • verificarea fisierului robots.txt
  • stabilirea de resurse canonice
  • notificari privind penalizari Google
  • alerte privind securitatea site-ului

Raspunde la aceasta intrebare