Cum asiguram libertatea economica si contractuala in UE?

72% dintre europeni utilizeaza Internetul, iar 40% dintre acestia fac e-shopping (persoane peste 14 ani), iar in Marea Britanie, Germania si Franta se tranzactioneaza 61% dintre toate cumparaturile online din Europa, conform datelor ecommerce-europe.eu. Ecommerce Europe (asociatie care reprezinta peste 25.000 de companii care vand produse/servicii online in Europa) are drept misiune stimularea e-commerce-ului transfrontalier in Uniune. Si intr-o lume in care consumatorul vrea acces instantaneu la orice produs dorit, Ecommerce Europe cere legislatorilor sa sprijine dreptul comerciantilor la libertate economica si contractuala. Cum putem ajunge acolo, avand in vedere faptul ca geo-blocarea este in continuare o problema?

Legislativul ar trebui sa recunoasca dreptul fiecarei companii de a decide daca vinde/livreaza ori ba un bun/serviciu intr-o alta tara a UE, de a aplica alt pret pentru acelasi produs vandut online in tari diferite (deci o diferentiere a consumatorului in functie de locatie, nu o discriminare a acestuia) si sa clarifice mai clar Directiva Serviciilor (mai ales Art. 20.2, care defineste non-discriminarea) inainte de a da o lege noua legata de geo-blocare.

Astfel, geo-blocarea trebuie definita stricto sensu si sa se refere la doua situatii: unui client ii e refuzat accesul la un magazin online doar din cauza locatiei lui, fara un criteriu legal (varsta, in cazul minorilor, de exemplu); un client e redirectionat spre alt site fara sa poata reveni la cel anterior. Ecommerce Europe elucideaza si diferenta dintre discriminare si personalizare: un comerciant poate redirectiona utilizatorul pe alt site, daca ii ofera posibilitatea de a reveni la cel anterior (unul in propria lor limba/moneda, de exemplu); poate oferi preturi diferite aceluiasi produs, in tari diferite.