Cum a contribuit SARS la nasterea e-commerce-ului, in China
SARS a fost un coronavirus identificat in 2003, care a provocat o epidemie ce a afectat 26 de tari, imbolnavind peste 8.000 de persoane si constituind un moment-cheie pentru cei mai mari doi retaileri online chinezi: Alibaba si JD.com, citim pe digitalcommerce360.com. Modul in care acestia au trecut peste criza se reflecta in peiajul e-commerce din China de astazi.
In momentul cand scriem aceste randuri, bilantul pandemiei COVID-19 in tara asiatica este de peste 84.000 de imbolnaviri, peste 4.600 de morti, izolare sociala si o situatie de criza din punct de vedere comercial. Cu 17 ani in urma, SARS inchidea si el scolile, fabricile si magazinele, transformand orasele Chinei in zone-fantoma. La acea vreme, comertul online era la inceput in tara amintita, in care nu avea foarta multa lume acces la Internet.
Alibaba si SARS
In 2003, Alibaba era in principal o platforma online B2B, care lega cumparatorii americani de furnizorii chinezi. Cand un angajat a luat SARS la Targul Canton din Guangzhou (unul dintre cele mai mari targuri de comert B2B transfrontalier, pana astazi), in luna mai, a devenit pacientul cu nr. 4 din Hangzhou, orasul in care Alibaba isi avea sediul, iar compania a inceput sa devina tinta reactilor negativeale populatiei. Cei peste 500 de angajati au fost trimisi sa lucreze de acasa, intr-o carantina de 12 zile, afaceristii straini si-au restrictionat calatoriile spre China si au cumparat de pe Alibaba.com, iar furnizorii chinezi au investit mai mult in marketingul online pe aceasta platforma (in lipsa altor optiuni).
Din martie 2003, site-ul a inceput sa aiba zilnic 4.000 de membri noi si 9.000 de listari – o crestere de 3-5 ori fara de cifrele de dinaintea SARS. Afacerea a crescut cu 50% in acel an, veniturile zilnice au fost de 10 milioane RMB, iar fondatorul Jack Ma a lansat in iulie 2003 Taobao. La acea vreme, marketplace-ul online nr. 1 din China era eBay, Alibaba aparand doar de 4 ani; in 2 ani, Taobao devenea marketplace-ul C2C nr. 1 din tara asiatica, depasind eBay-ul.
JD.com si SARS
In 2003, JD.com era un lant de magazine axate pe electronice, care isi lansase un magazin online (fondatorul Richard Liu avea doar 12 magazine fizice in Beijing, dar avea planuri de extindere – peste 500 de magazine offline si o pozitie de top pe piata electronicelor). Odata cu SARS, a fost nevoit sa isi inchida toate magazinele cu exceptia unuia, sa vanda produse prin postari in grupurile QQ (care foloseau serviciul de mesagerie instant QQ al companiei Tencent) si forumuri ale facultatilor. Comenzile online se faceau primitiv: angajatii notau manual ce si cum, trimiteau un mesaj clientului la trimiterea coletului si livrau personal pachetelela adresele apropiate de birou. Dupa ce a observat interesul pe forumul online CNbest, Liu a semnat un contract de colaborare cu aceasta companie, oferindu-i o cota-parte din fiecare vanzare: CD-uri, hard disk-uri, CD playere se vindeau ca painea calda. De Anul Nou, in 2004, Richard Liu lansa propriul magazin e-commerce (jdlaser.com), care a devenit unul dintre cei mai mari retaileri de electronice si nu numai din China.
Oportunitati in plina pandemie COVID-19
Exemplele oferite de Alibaba si JD.com apropo de criza SARS dovedesc existenta oportunitatilor in plina criza: pierderi mari se inregistreaza in cazul restaurantelor, mall-urilor si industriei de Travel, dar jucatorii de pe piata alimentelor proaspete, supermarketurilor si a magazinelor online care vand bunuri de larg consum si medicamente au de profitat.
Leave a reply