Temu, Shein si Trendyol = pierderi de 2,12 miliarde €/an, in comertul online autohton

Coletele Temu, Shein, Trendyol si AliExpress ar trebui taxate cu 5 € la intrarea in Romania, propun firmele romanesti din e-commerce. Potrivit unei analize elaborate de economistul Iancu Guda, la solicitarea Asociatiei Romane a Magazinelor Online (ARMO), afacerile digitale locale au pierderi anuale de circa 10,86 miliarde de lei/an (echivalentul a 2,12 miliarde €), din cauza acestor platforme online asiatice, citim pe adevarul.ro.

Pentru 2025, efectul negativ este estimat la cel putin 5,4 miliarde de lei (1,06 miliarde €), suma care s-ar putea dubla pana in 2027, daca volumul de colete si valoarea medie a comenzilor continua sa creasca in ritmul actual.

Analiza porneste de la ipoteza ca anul acesta in Romania vor intra aproximativ 78 milioane de colete non-UE cu o valoare medie de 50 €/colet. Toate produsele al caror pret nu depaseste pragul de 150 € sunt scutite de taxe vamale. In scenariul in care volumele sau valoarea coletelor comandate se dubleaza, valoarea comerciala anuala a importurilor directe prin platforme precum Temu, AliExpress, Shein sau Trendyol ar putea ajunge la 39,78 miliarde de lei (7,8 miliarde €). Asta ar echivala cu circa 28,8% din piata locala de retail, fata de 14,4%, valoarea estimata pentru finele lui 2025.

„Daca platformele non-UE isi dubleaza cota de piata din Romania la 28,8%, in urmatorii doi ani, pana in 2027, pierderile fiscale se dubleaza automat. Vorbim de cel putin 2,1 miliarde € pe an pierderi fiscale directe si indirecte pentru Romania, enorm. In plus, magazinele fizice din categorii consacrate isi pot pierde o parte relevanta din trafic, cu efecte severe asupra investitiilor, ocuparii si contributiilor la bugetul public”, a explicat economistul Iancu Guda.

„Analiza de impact evidentiaza cu cifre dimensiunea dezechilibrului dintre retailerii locali si platformele non-UE. Nu vorbim doar despre competitivitate, ci si despre pierderi semnificative pentru bugetul public intr-un context fiscal si economic deja complicat”, transmite Cristi Movila (Presedinte ARMO).

Sectorul vanzarilor cu amanuntul reprezinta aproximativ 21% din PIB-ul Romaniei, iar cele ~60.000 de companii analizate angajeaza 200.000 de persoane si contribuie anual cu 37,8 miliarde de lei la buget, prin taxe si impozite directe si indirecte (achizitii furnizori, chirii spatii comerciale si salarii platite). Dublarea cotei de piata a platformelor extracomunitare ar eroda baza fiscala si ar pune presiune suplimentara pe aceste firme, avertizeaza analiza ARMO.

Masuri recomandate de ARMO:

• Implementarea unui sistem fiscal echitabil, care sa impoziteze platformele internationale in tara unde s-au obtinut veniturile, realizat consumul si prestat serviciile.
• Introducerea, la nivelul Romaniei, a unei taxe administrative de minimum 5 €/colet non-UE (echivalenta cu 10% din valoarea medie a unui colet expediat de aceste platforme), care ar genera aproximativ 1 milion €/zi pentru bugetul de stat.
• Eliminarea accelerata a scutirii de taxe vamale pentru coletele non-UE estimate sub 150 €.

„Nu solicitam protectionism, ci echitate fiscala si competitionala. Asteptam de la autoritatile romane masuri concrete de echilibrare a pietei in perioada de tranzitie pana la eliminarea completa a pragului de minimis in 2028, pentru a asigura supravietuirea si dezvoltarea ecosistemului comercial local”, a adaugat Cristian Pelivan, director executiv ARMO.

Analiza lui Iancu Guda completeaza studiul publicat de ARMO in iunie-iulie 2025, care arata ca 77% dintre firmele romanesti se asteapta ca in urmatoarele 12 luni activitatea sa le fie afectata de platformele internationale (in principal, prin scaderea vanzarilor). Studiul mentiona si ca aproape 1 comerciant din 5 se pregateste pentru reducerea cifrei de afaceri, estimand ca magazinul fizic/offline este principalul canal de vanzare folosit in prezent care va scadea.

Desi Comisia Europeana a anuntat eliminarea pragului de minimis de 150 € pentru scutirea de taxe vamale incepand cu 2028, reprezentantii ARMO atrag constant atentia ca economia romaneasca nu isi poate permite sa astepte inca 3 ani pentru implementarea unor masuri corective.