7 din 10 firme romanesti estimeaza o scadere a vanzarilor, din cauza Temu, Trendyol si Shein

Asociatia Romana a Magazinelor Online (ARMO) a transmis, intr-un comunicat de presa, concluziile unui studiu realizat in randul comerciantilor offline si online autohtoni. Rezultatele arata un dezechilibru sever in piata, alimentat de lipsa unor reguli uniforme de taxare vamala si de control al calitatii produselor si serviciilor oferite de platformele din afara UE. Studiul „Impactul platformelor internationale asupra comertului din Romania” a fost realizat in perioada 28 aprilie – 13 mai 2025, pe un esantion de 511 de firme.

Ce a descoperit studiul ARMO:

• 77% dintre firmele romanesti se asteapta ca in urmatoarele 12 luni activitatea comerciala sa le fie afectata de platformele internationale (in principal, prin scaderea vanzarilor)
• 75% dintre respondenti avertizeaza ca micii producatori romani risca falimentul din cauza presiunii exercitate de Temu, AliExpress, Trendyol (detinut in proportie de 70% de Alibaba) si Shein
• 73% anticipeaza diminuarea profitului, iar 43% confirma scaderea numarului de clienti
• 71% semnaleaza o posibila crestere a produselor de slaba calitate pe piata, afectand experienta consumatorilor si imaginea intregului sector de comert online romanesc
• Temu, Trendyol si Shein sunt in topul celor mai cunoscute platforme marketplace internationale in randul respondentilor, devansate doar de catre Facebook
• Temu si Aliexpress au cel mai mare impact in randul revanzatorilor si a companiilor mici din Romania
• Shein si Trendyol afecteaza cel mai mult companiile care comercializeaza haine, incaltaminte si accesorii
• 32% din totalul comerciantilor afectati previzioneaza scaderea vanzarilor si in acest an, iar aproape 1 din 4 producatori locali care isi comercializeaza produsele acuza concurenta neloiala a platformelor asiatice prin preturile de dumping practicate si neplata taxelor datorate bugetului national
• jumatate dintre companiile romanesti consultate asteapta masuri concrete de la autoritatile nationale si europene: 65% cer programe dedicate IMM-urilor pentru adaptarea la transformarea digitala si inovare, 62% solicita obligarea platformelor asiatice sa respecte integral legislatia nationala si UE de protectie a consumatorilor, 61% vor aplicarea acelorasi impozite pe care le achita firmele romanesti si 55% sustin introducerea taxelor vamale pentru toate bunurile importate din afara UE, indiferent de valoarea coletului

„Mesajul antreprenorilor locali consultati prin acest studiu este clar: vrem conditii nediscriminatorii pentru toti jucatorii. Atat timp cat comerciantii romani platesc integral TVA, taxe vamale, taxe pe munca si respecta standardele UE si legislatia nationala, nu putem accepta ca aceleasi reguli sa fie optionale pentru platformele din afara Uniunii”, transmite Cristi Movila (Presedinte ARMO).

Conform ARMO, in 2024, comertul electronic a generat in Romania o cifra de afaceri echivalenta cu 3,4 % din PIB, cu potential de convergenta spre media europeana de 4,2%. Peste 72% dintre internauti au cumparat online anul trecut, evolutie sustinuta de cresterea conectivitatii in mediul rural (67,3% rata de adoptie). Pentru ca acest motor de digitalizare si venituri fiscale sa continue sa functioneze, este nevoie de un level playing field real, nu doar declarativ.

„Fiecare euro pierdut prin neplata taxelor de catre platformele non-UE este un euro pe care statul il recupereaza de la antreprenorii romani corecti. Daca nu inchidem aceste portite, riscam sa pierdem un ecosistem digital care astazi contribuie decisiv la modernizarea economiei romanesti”, subliniaza si Cristian Pelivan (Director Executiv ARMO).

Asta sublinia si Irina Pencea  (eMAG Romania, Bulgaria & Ungaria), la editia de primavara a GPeC Summit: jucatorii e-commerce non-europeni si in special cei asiatici (Shein si Temu) cresc adoptia e-commerce, dar problematica este competitia pe principii, conditii sau reguli diferite. Este nevoie de masuri politice ferme si impunerea de legi care sa li se aplice si lor si care sa taxeze aceste colete, a subliniat aceasta, pentru a ajuta bugetul national: la un volum estimat de 250.000 de colete/zi, in valoare de 150-200 lei, rezulta 365 milioane €/an, din care s-ar putea colecta 10% de catre statul roman.