De ce ne incurajeaza cardurile sa cheltuim mai mult?

Suedia – prin tara europeana care a tiparit bancnote, in 1661 – face pasi mari spre a deveni prima tara cash-free din lume: in autobuz, la magazine, la banci, la biserica, sistemele digitale de plata fac legea. Jafurile bancare au scazut de la 110 in 2008 la doar 16 in 2011 si tranzactiile cu bani cash reprezinta doar 3% din economia nationala (fata de 9% in zona Euro si 7% in SUA), scrie totalpayments.org.

In societatea contemporana, suntem incurajati sa renuntam la banii pesin si sa platim via carduri (in marketing, i se spune „friction-free spending” a.k.a. „cheltuiala fara frictiuni”) – mai ales ca acestea ne ofera facilitati (puncte de cumparaturi, reduceri la plata, posibilitatea de a cumpara online produse care nu sunt disponibile in magazinele fizice), scrie nytimes.com. Site-ul noteaza ca cercetarile demonstreaza tendinta consumatorului modern de a cheltui mai multi bani cand plateste contactless decat daca ar plati cash.

Ce ne face sa cheltuim mai mult atunci cand nu platim cash?

• Usurinta cu care renuntam la banii „virtuali”. „Cand variezi metoda de plata, oamenii sunt dispusi sa plateasca mai mult. Nu scoti din portofel o bancnota de 1 dolar, deci nu simti la fel de puternic senzatia ca pierzi ceva”, explica Duncan Simester, profesor de marketing la M.I.T., care a publicat un studiu important in domeniu, in 2001 („Always Leave Home Without It: A Further Investigation of the Credit-Card Effect on Willingness to Pay”). Acesta si un coleg de catedra au licitat bilete la meciuri de baschet si baseball, platite de unii doritori doar cu cash si de altii doar contactless. Rezultatul? Studentilor carora li s-a oferit posibilitatea de a plati cu cardurile au licitat sume duble fata de cei care puteau plati doar in numerar.
• Suntem conditionati de logo-urile cardurilor. Richard Feinberg, de la Universitatea Purdue (Indiana), a convins restaurantele din jurul campusului sa studieze obiceiurile de consum ale clientilor: a plasat doar pe unele mese logo-urile unor carduri si a observat ca imaginile au determinat oamenii asezati acolo sa comande mai mult si sa lase bacsisuri mai mari. „La fel cum Pavlov a descoperit ca, la auzul sunetelor asociate cu mancarea, cainii saliveaza, la fel oamenii au fost conditionati sa asocieze cardurile de credit cu cheltuirea. Cu cat e mai mica frictiunea, cu atat cheltuim mai usor. Uitati-va cata lume isi cumpara un latte cu smartphone-ul, la Starbucks”, explica Feinberg.
• Cardurile ne incurajeaza sa platim mai mult, ca avem de unde! Cand ai doar 10 lei in portofel si dai pe o cafea 5 lei, ti se pare mult. Daca ai plati cu cardul, care are o limita de 1.000 de lei, sa zicem, nu ti se mai pare mult.