Idei cheie din articol
- Olimpiada de iarna 2022, de la Beijing, s-a incheiat recent, iar unul dintre marii invinsi este yuanul digital chinezesc (e-CNY), citim…
Olimpiada de iarna 2022, de la Beijing, s-a incheiat recent, iar unul dintre marii invinsi este yuanul digital chinezesc (e-CNY), citim pe site-ul morningbrew.com. De ce? Pentru ca eforturile Bancii Centrale a Chinei de a determina sportivii si spectatorii care au participat la eveniment sa foloseasca yuanul digital nu au dat roade.
Anuntata inca din aprilie 2021, optiunea de plata n-a avut la cine prinde: din cauza pandemiei COVID-9, numarul de spectatori al Jocurilor Olimpice de iarna a fost limitat la 150.000 de localnici, membri ai misiunilor diplomatice, parteneri de marketing si jurnalisti. Cat despre sportivii prezenti la eveniment, neincrederea in autoritatile comuniste locale nu i-a determinat sa fie prea increzatori in yuanul digital. In vara anului trecut, trei senatori republicani avertizau sportivii americani sa nu foloseasca aceasta metoda de plata, la fata locului, pentru ca ar putea fi spionati prin intermediul ei. Fiind o moneda creata de statul chinez, reflecta moralitatea, dorintele si etica acestuia, sunt de parere expertii in domeniu.
Cine a vrut sa-si cumpere ceva de mancare sau un tricou din Satul Olimpic sau din locatiile unde s-au desfasurat evenimentele sportive, a avut la dispozitie trei metode de plata: cash, un card sau yuanul digital. Acesta din urma poate fi utilizat via WeChat sau prin intermediul aplicatiei e-CNY, portofelul digital oficial al monedei virtuale chinezesti: odata intrat in app, utilizatorul scaneaza un cod QR si tranzactia a fost efectuata. Daca nu ai smartphone, poti plati si cu un card fizic, pe care ai doar yuani digitali.
Aceasta moneda virtuala este in lucru din 2014, Banca Centrala a Chinei incepand testele propriu-zise in 2019. In 2021, testele au fost extinse in 11 orase si provincii din tara asiatica in care criptomonedele sunt interzise (inclusiv Shanghai). La nivel mondial, aproape 90 de tari (care reprezinta peste 90% din PIB-ul global), printre care si SUA, iau in calcul crearea propriilor monede virtuale, la nivelul bancilor nationale centrale, conform Central Bank Digital Currency Tracker.
